- spáţiu
- s. n. [-ţiu pron. -ţìu], art. spáţiul; pl. spáţii, art. spáţiile (sil. -ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
spáţiu
Look at other dictionaries:
spaţiu — SPÁŢIU, spaţii, s.n. 1. (fil.; la sg.) Formă obiectivă şi universală a existenţei materiei, inseparabilă de materie, care are aspectul unui întreg neîntrerupt cu trei dimensiuni şi exprimă ordinea coexistenţei obiectelor lumii reale, poziţia,… … Dicționar Român
Mihai Moldovan (Komponist) — Mihai Moldovan Mihai Moldovan (* 5. November 1937 in Dej; † 11. September 1981 in Medgidia) war ein rumänischer Komponist. Inhaltsverzeichnis … Deutsch Wikipedia
cosmic — CÓSMIC, Ă, cosmici, ce, adj. Care ţine de cosmos, privitor la cosmos. ♢ Raze cosmice = radiaţii ionizate cu mare putere de pătrundere, care străbat atmosfera în direcţie aproape verticală. Spaţiu cosmic = spaţiu infinit in care se află planetele … Dicționar Român
câmp — CÂMP, câmpuri, s.n. şi (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s.m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ♢ Munca… … Dicționar Român
spaţial — SPAŢIÁL, Ă, spaţiali, e, adj. Care ţine de spaţiu, privitor la spaţiu, din spaţiu. ♦ Cabină spaţială = capsulă cosmică. ♦ spec. Referitor la spaţiul cosmic, interplanetar. [pr.: ţi al] – Din fr. spatial. Trimis de dante, 25.07.2004. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
mioritic — MIORÍTIC, Ă, mioritici, ce, adj. 1. (Despre personaje, peisaje etc.) Din balada populară Mioriţa . ♦ p. anal. Care aminteşte de Mioriţa . 2. (În sintagma) Spaţiu mioritic = spaţiu geografic românesc al cărui relief ondulat cu munţi şi văi este… … Dicționar Român
tambur — TAMBÚR, (1, 2) tambure, s.n., (3) tamburi, s.m. 1. s.n. Piesă în formă de cilindru gol, fixă sau mobilă în jurul unui ax, făcută din metal, din lemn etc., cu diverse întrebuinţări în tehnică; tobă. 2. s.n. Porţiune de prismă poligonală goală sau… … Dicționar Român
vid — VID, Ă, vizi, vide, adj., s.n. 1. adj. (Despre un spaţiu) Care nu conţine nimic; care nu conţine aer sau alt gaz; care nu este ocupat, locuit; pustiu. ♦ fig. Lipsit de orice gânduri, de orice idei. 2. s.n. Spaţiu lipsit de orice corp material sau … Dicționar Român
culoar — CULOÁR, culoare, s.n. 1. Încăpere îngustă şi lungă în interiorul unei clădiri, care serveşte ca loc de trecere între încăperile situate pc acelaşi plan. 2. Spaţiu îngust şi liber de a lungul unui vagon de cale ferată, prin care se circulă şi din… … Dicționar Român
distanţă — DISTÁNŢĂ, distanţe, s.f. 1. Interval care desparte două puncte în spaţiu; depărtare. ♢ loc. adv. La distanţă = la o oarecare depărtare. De la distanţă = de la un punct depărtat. Din distanţă în distanţă = din loc în loc, la anumite intervale… … Dicționar Român
